Aștept pe cineva. Sorb un “americano” dubios a cărui singură calitate e că a venit la pahar de 330ml, adică mult. Ocup răscrăcit trei scaune metalice dintr-o baterie de cel puțin 20 montată la perete în exteriorul clădirii. Pe cel din stânga mea se odihnește geanta mea de poștaș, Belstaff, plină cu “căcaturi electronice”, în…