Blessed are the poor in spirit, For theirs is the kingdom of heaven – (Matthew 5:3) Sunt la o terasă, motocicleta nu e departe de mine, afară soarele radiază blând printre frunzele platanilor, sorb lent din cafe con leche și ochii îmi cad pe un șervețel alb care flutură ușor în adierea vântului. Opresc un…
Category: Ratacesc, deci exist
Despre calatorii, in general
un tălmaci de vise damblagite
De câte ori ți s-a-ntâmplat să te trezești din somn, să-ți faci abluțiunile matinale, să te-mbraci și să ieși pe ușa casei, să-ți începi normal ziua de lucru, să porți conversații cu diverși, să trăiești tot felul de lucruri firești până la un moment dat când realizezi buimăcit ca de o leucă primită-n creștet că…
time, opportunities, words and trust / colours, textures, scents and tastes
Like on any other occasion I’m minding my own business, I’m at home, this time all set up for my daughters visit, prepared to welcome them properly, chillin’, when it sets in motion with this colosal heat wave which is mercilessly flooding my chest followed immediately by a sense of deep unsettlement. I instantly recognise…
“babe, you’re just a wave, you’re not the water”
Un pescăruș cântă vesel pe deasupra bărcii tale. Ridici privirile înspre steag. Apa clipocește, malul se ridică tu te cobori, el se coboară tu te ridici și din când în când auzi scârțâitul unei parâme tensionate până aproape de limită. De unde bate vântul? Pașii tăi desculți bubuie tobele plecării în burta goală a cochiliei…
just a theory of a sixth year’s cycle
Fusta i se oprea undeva la vreo două degete deasupra genunchilor dezvelind privitorilor ocazionali o operă de artă ruptă ca din revista Marie Claire. Avea picioarele zvelte și foarte frumoase cu gambe armonioase ca de gazelă iar când pășea fesele bombate i se ridicau voluptuos pe sub fusta ei gri din material de calitate. Pocnea…
love is… smashing apples against a brick wall
Afără era deja întuneric când am deschis ochii. Ațipisem mai bine de un ceas pe canapea după cele câteva pahare de whiskey băute lent mai devreme doar ca să-i pun un căpăstru nerăbdării de a pleca odată. Aștept o piesă importantă pentru mașina mea. Fără ea n-o pot pune pe picioare, fără s-o pun pe…
the most honest tears are always the devil’s
“How art thou fallen from heaven, O Lucifer, son of the morning!” – (Isaiah 14:12) Multă vreme am crezut că va fi, nu numai prima, dar și singura iar ideea nu mă deranja deloc, ba dimpotrivă. Când spun “multă” gândul îmi zboară la cele aproape trei decade petrecute împreună. O mică eternitate în accepțiunea unui cuplu…
Adam’s apple
Tonka Bean. O boabă aproape neagră și alungită ca o migdală, nasoală la înfățișare, ușoară ca o pană și ridată ca o babă, o privești nedumerit și te-ntrebi ce-i atât de special la ea căci n-a fost chiar ieftină când ai achitat-o. Nu te grăbi cu concluziile, dă-i câteva secunde, trage aerul pe nas și…
cine ești?
Pufăi din ultimul meu Montecristo no4, ascult “Silver” al lui Bonobo și-n mână țin un pahar cu două degete de Maker’s Mark. Cuburile proaspete îmi răcoresc plăcut degetele. Sunt căzut pe gânduri. Mă macină așteptarea plecării definitive și totodată mă tem de schimbarea anunțată. Mă sperie că n-am niciun regret. În pieptul meu sună a…
un voiaj în antropoculinaria
Toc mărunt cozi de de coriandru proaspăt și zâmbesc cum rar am mai făcut-o în ultimul an. Mă pregătesc să plec spre ea. Sau poate că nu. Poate că mă va întâmpina acolo. Sau poate că nu. Poate că-n realitate mă pregătesc să plec doar înspre mine. O grămadă de “poate” și nicio certitudine. Ras…
avioane din hârtie
Staniol, plastic, coală de hârtie, hârtie de copt, țiplă de pe pachetul de țigări, foiță de țigară, etichetă de pe sticla de băutură, aluminiu alimentar, bon de casă, orice-mi pică în mâini se transformă foarte rapid (și involuntar) într-un avion. Primul meu avion din hârtie pe care l-am văzut vreodată mi l-a făcut mama. Priveam…
și gândurile se-mpușcă, nu-i așa?
Cogito ergo sum. Deși n-ai crede-o privindu-i pe unii pe care strada ti-i scoate-n drum, cu toții avem gânduri. Deci, cu toții cică existăm. Avem gânduri călduroase, sexuale, murdare, interesante, plictisitoare, schizofrenice, obsesive, scary, deviante, filosofice, creative, depresive sau (nu râde!) uneori chiar și pline de speranță. Cei mai mulți ni le și împărtășim. Cui?…
atunci când un scorpion visează
Și scorpionii visează. Scorpionii din deșerturi visează la ceruri cu boltele acoperite de miliarde de stele ca să-și zărească mai bine prada, la nisipuri bine înfierbântate peste zi, visează la un promenade a deux (așa cum se numește ritualul lor de împerechere) visează la pietroaie după care să se pitească și la oaze răcoritoare din…
one impromptu cu caimac. no sugar, please
“impromptu lifestyle” este definiția cea mai apropiată prin care mi-aș descrie realitatea unui curios, și nu fac referire numai la cea diurnă, adică la micile spanacuri banale de zi cu zi cu care ne confruntăm cu toții de regulă, ci și la întreaga mea viață în tot ansamblul și cu toate aspectele ei de la…
Stirling Moss, Lavoisier & XXI century pollution
În 1955 Stirling Moss încheia primul cursa “Mille Miglia” cu un amețitor 10 ore 7 minute și 48 de secunde înghețat pe ceasul oficial al competiției stabilind un record rămas nedoborât până-n zilele noastre. Așa și-a câștigat, și pe bună dreptate, locul lui de cinste în istorie. 10 ore a condus efectiv ca scăpat din…
prințesa care cacă stele și râgâie diamante
O cheamă V. Firește că este o V. Wang, o V. Westwood, Versace, poate un V. Cleef and Arpels, asta o presupui fără niciun efort încă de la prima căutătură aruncată-n grabă la grația dânsei, iar domnișoara, delicată ca o savarină proaspătă, nu te va contrazice niciodată. Vai, ce m-ai nimerit! Taman așa! Pe cartea…
World War D
I hate horror movies. Let me rephrase it, I loathe this genre from the bottom of my heart! In my entire life I don’t know if I’ve watched about 3 or 4 of them, or even less than that if I give it a second thought. My entire childhood was haunted so badly by Spielberg’s…
the three notes of hope
Căutând printre drafturile mele iaca peste ce am dat… Joder!, this brings back a handful of memories. Postarea acoperă o perioadă peste o lună petrecută aproape exclusiv în fugă dintr-un colț al țării în celălalt și de la nord la sud. A fost un mic coșmar dar și un prilej minunat să meditez în liniște…
one stalking deadly man of principles lost in tall grasses
The Fire. Today it’s 24th, it’s Christmas Eve and I’ve outdone myself. I’ve bought the saddest piece of shit money could buy, even shittier than a live scorpion if you can imagine that. Have you ever heard of the so-called “Clothes folder”? Well, until today I didn’t, and to my surprise this shit was so…