Felicitări, aveți o fetiță.

Mă uit zâmbind peste umăr către fericitul tată și… hait… în spatele meu bătea vântul. Mă-ntorc speriat către asistenta care după toate aparențele vorbea cu mine și încerc să îngaim ceva dar ea mi-o ia înainte și-mi zice “da, Dvs, felicitări, aveți o fetiță”.  Dar eu fusesem asigurat că avem un băiat. Cel puțin așa…

Da’ fuck is Ahab?

Scuzați-mă o secundă… James Brown, unde ești?…aha, te-am găsit!… Motherlode… People Get up and Drive Your Funky Soul… asta e!. Hit it!… acum pot scrie. https://www.youtube.com/watch?v=_BrITP7DZjE Am învățat că nu există nicio operațiune militară respectabilă fără un nume de cod, și exemple am căcălău Măria-Ta (Barbarossa, D-Day, Magic Carpet, Desert Storm, Roling Thunder, Overlord) așa că m-am…

Fucking in the bus…hes

Pentru nemți e Volkswagen Bulli, pentru anglo-saxoni e Bus, puștii îi spun Scooby-Doo, țăranii îl numesc Dubă, conservatorii Transporter, homleșlii îl alintă Acasă iar nostalgicii Patul-în-care-mama-m-a-conceput-cu-patru-lățoși-cu-flori-în-păr, draci laci… are o mie de nume dar indiferent sub care dintre ele l-ai cunoaște niciodată nu iese pe gură neacompaniat de un zâmbet. Adevărul e că e foarte simpatic și…

Halt, das ist falsch.

Sătul de atâta expunere la estrogen am comutat pe modulul “bad boy” și mi-am concentrat atenția pe dezastrul din “bat-cave-ul” meu unde dacă ai nenorocul să intri acum, poți vedea proiecte începute și neterminate presărate pe la toate colțurile într-o harababură care frizează perfecțiunea. Motociclete desfăcute, mașini cu mine nefericite încovoiate sub grămezi de scule…

Lawrence al Arabiei? Decât 5 Roni bucata, boss

N-am mai scris cam de multișor dar, știți ceva, nici că m-a măcinat prea tare. Nu că m-am simțit vreodată obligat de ceva (sau de către cineva anume) s-o fac cu constanță însă, inițial, când mi-am pornit “jurnalul”, exact asta-mi și propusesem să fac: să scriu zilnic câte ceva despre mine, ca și un exercițiu…

Și ploaia a căzut pe pământ 40 de zile şi 40 de nopţi… Geneza 7:4

  Marți seara mi-a trecut o idee prin cap: ce-ar fi dacă în ziua următoare mi-aș scoate fata cea mare în oraș, într-un soi de father-daughter day? Mă gândeam că o să-i prindă bine, mai ales că de la terminarea școlii încoace a intrat într-un soi de program monoton, puternic condiționat de al nostru, al adulților…

Ținutul de dincolo de oglindă

Cu câteva săptămâni în urmă mama m-a anunțat că proprietatea mătușii mele a fost vândută și că, dacă vreau, desigur, mă pot duce să salvez cele câteva obiecte din casa noastră depozitate la ea în garaj, obiecte care nu și-au mai găsit locul pe nicăieri pe unde ne-am tot mutat cu toții din 1999 încoace. Mânat mai degrabă…

Pfir… Pf… Pfirsich..ku… kuchen… draci!… Chec cu piersici

  De regulă, fug ca dracul de tămâie când vine vorba de torturi, checuri sau patiserie fină pentru că, deși mă simt în largul meu la cratițe, când se ajunge la preparat dulciuri efectiv mi se face lehamite. E suficient să-mi amintesc de blatul mobilierului manjit cu de toate, de cântar, de măsurile de tot felul,…

Când știrile devin “niuz”

STIRE: “Bucureștenii își pot testa gratuit alunițele, până pe 27 iunie, în Parcul Tineretului (intrarea dinspre Liceul Șincai) între orele 10.00 și 19.00”  Super tare! Frumoasă inițiativă, vă aplaud pe voi, oricare ați fi aceia. Este minunat că vă gândiți și la  prevenție, mai ales când e vorba de flagelul secolului: cancerul. Dar ceva din știrea…

“Oamenii care iubesc sa mănânce sunt întotdeauna cei mai buni oameni.” – Julia Child

Azi am fost foarte harnic. Mi-am dat o mână de ajutor pentru câteva zile bune la rând ruinându-mi-o complet pe asta și sunt foarte satisfăcut de rezultat. Încă de dimineață m-am înarmat cu multă răbdare și imediat ce am scăpat de vizita mea la spital pentru extragerea firelor din mână am pornit cu bucurie în cautarea…

Iubire, te-nșeli, nu-i deloc ceea ce pare!

Dac-o duc sus și află, vai și amar de curul meu; ori divorțează ori mă omoară! “Cum ai putut s-o bagi in casa noastră? Chiar nu-ți pasă de căminul nostru? Ori ea ori eu” parcă-i și aud reproșurile curgând valuri valuri printre șiroaie de lacrimi. Da, recunosc că în nenumărate rânduri mi-a trecut prin cap s-o…

Silence! I kill you!

“SILENCE!” îl aud cum țipă furios la fiica mea în timp ce sare ca ciupit de taune de pe scaun cu degetul întins înspre fereastra vagonului. Ochii mi se preling pe brațul lui ridicat înspre fereastra cu pricina și, într-adevăr, remarc niște litere parțial scrijelite care compuneau cuvântul “silence”. – Aaaa, deci asta insemna. Și eu…