Sunt beat și-mi țiuie urechile. Crud (raw în engleză). Scrierea mea e “în crud”, adică la cald și neprelucrată. Cum îmi vine la mână. Fuck this shit. Mănânc ciocolată kinder (ouă) bucată după bucată pentru că simt nevoia… Deșertăciune. Asta simt. Am revenit din E3 loc unde am pescuit sportiv, so to speak. Acolo e Babylon sâmbătă seara și dacă ai chef să-ți încerci mușchii nu știu să existe un loc mai potrivit pe lumea asta. E un atol plin de păsărici leșinate numai bune de prăduit dacă ești un rechin de recif un pic mai deștept ca alții. Catch and release. Două au mușcat, una dintre ele, pizda mă-sii mai știe cum o chema, avea 25 ani iar a doua e Raluca, și venea la pachet cu soru-sa. Astalaltă avea 35 de ani. Pula mea, amândouă victime sigure. Aveam la bord deja 3 Martini-vodka când am atacat și am sincronizat momentul atacului cu o precizie de artilerist cu experiență. Secretul e să aștepți cuminte să vină oportunitatea la tine, nu te duce în ruptul capului tu la ea. Greșit. Prefă-te mort, ca șarpele veninos de pe fundul mării iar plevuștile vor căpăta curaj și inevitabil vor încerca să se înfrupte din stârvul tău. Problema e a lor pentru că stârvul tău e și va fi mai viu ca al lor mai mult ca nicicând. Sunt toante când își imaginează că lucrurile stau altfel și-mi vine să râd când le revăd mirarea din priviri atunci când m-am întors spre ele și le-am dat lovitura de grație. Prima, “săgetătoare” la zodie, 25 de ani, “analist de conformitate” (așa mi-a descris meseria ei) era clar ieșită la produs. Am murit când am aflat că era săgetătoare. Really? Again? O amețită de puștoaică care credea că dacă are pizdă e suficient să “diluiască” cu awesomeness-ul unicornului. Pula mea, când mi-am desfăcut cămașa și mi-am expus pieptul i-am albit irișii și a fugit mâncând pământul. S-a căcat pe ea de frică. Am mirosit-o de la o poștă după cum s-a așezat. Eram la Vodka-Martini no2 când proasta s-a așezat lângă mine și s-a prefăcut specială comandându-și un cocktail savant cu multă spumă pe care credea că o să i-l plătesc. Investiție minimă, revenue maxim. Am mirosit-o încă de când s-a dat jos din pat dar i-am intrat în joc. L-am prins pe barman și i-am “dat cu manta”, adică indirect; am început o conversație absolut “casual” cu el în care am aruncat cuvinte-cheie ca “Madrid”, “Porsche”, “Mercedes” și ia uite cum am simțit instantaneu că s-a tulburat Forța lângă mine. Umezeală în atmosferă… Puțiflica aia mică și-a imaginat că gata, l-a prins pe fraierică de “coae” și și-a început atacul farmecelor, absolut anemic dacă tot am pomenit de el… “Vreau să fumez o țigară, vrei să-mi ții companie?”… LOL! Da, dar stai așa, ce coincidență, și eu vreu să fumez una… și așa am ieșit împreună la fumat… Da, desigur c-a avut o relație de 4 ani care n-a funcționat pentru că el era bulangiu dar că ea i-a pus capăt poveștii, no shit… tra la la… dar că e tare curioasă să afle “ce vreau eu de la viață”… ha ha ha… Dacă tot o rodea curiozitatea atunci am umplut-o de informații. Îi vorbeam și o priveam și mă gândeam când sare cu prețul, terminata; săraca întârzia deja și asta m-a surprins un pic. Nu știa cum și când să muște. Văzând c-o lălăie am atacat mortal făcând praf toate ființele bipede care tind să profite material dintr-o relație oferindu-i un preview din lumea mea, a “Unicornilor”, spunându-i cam ce presupune o viață de cuplu și că asta vreau de la viață. Sex fără bani, feelinguri, rufe călcate și aspirator… Dacă scoteam usturoiul la “convenția vampirilor” nu aș fi obținut reacție ca a ei… Nene…Tipa a făcut diaree instantaneu când a auzit cuvintele mele oribile și a fugit mâncând pământul atât de rapid încât m-a luat și pe mine prin surprindere, deși mă așteptam s-o facă la un moment dat. LOL.

A doua a fost Raluca. Petrol și Gaze. Tot ce a trebuit să fac a fost să aștept trei papagali s-o atace frontal. N-a trecut mult. Apare No1. Tupeu, siguranță cât cuprinde pe el deși nimic din ce oferea n-ar fi promis vreo șansă de succes. Apoi stilul lui era de labă tristă, abrupt și mitocănesc. Ea râde amuzată, parează loviturile cu grație și din întâmplare își blochează privirea cu a mea (în oglinda barului)… eu îi zâmbesc cu subânțeles și ea îmi răspunde. Contact! Tipul insistă, ea rezistă. Privirile ni se întâlnesc din nou. Contact 2. Gata! It is done. E a mea dar ea nu știe încă. Apare No2. Același Modus Operandi ca și No1 numai că dacă tot e number two se face (în asortiment cu numele) adică de tot căcatul. Ea deja îmi căuta privirile în aceeași oglindă a barului. Eu îi ridic paharul și-i arăt cu degetele cifra “3” apoi îmi desfac degetele de la o mână de trei ori dându-i de înțeles că va apărea și No3 în mai puțin de 15 minute. Nu trec zece și apare al treilea fraier pus pe vrăjeală… :)))) Zâmbesc victorios și-i ridic paharul în semn de “salut”. Ea râde copios mirată de clarviziunea de care am dat dovadă. Mingea era la mine în teren. Inițiez o conversație timidă și dezinteresată cu tipele (amândouă) râd copios de previziunile împlinite, fac. o ultimă predicție și (ca un făcut) se îndeplinește și gata, pistolul e “locked and loaded”. Ce facem mai departe? Mulinăm și luăm acasă sau mulinăm, pozăm și plecăm? Plecăm. N-aveam niciun chef să merg mai departe. Gândul îmi era la fetele mele de care deja îmi este dor. Am dorit să-mi demonstrez câteva chestii și am reușit. Unicornii pot fi și negri. Totul e să-și propună. Too fuckin’ easy…

Republica Dorobanți