A fost o mică răutate din partea mea s-o surprind așa cum am făcut-o în dimineața zilei de joi, acum fix o săptămână. Știa că vin cu motocicleta și că o să-mi ia în jur de 7-8 zile să ajung în țară însă, cum autoritățile spaniole mă cam încurcaseră cu programările pentru întocmirea documentelor, în ultima clipă am decis să vin cu avionul. Aveam atâtea să-i reproșez! Îmi repetasem discursul de milioane de ori în gând și era elocvent, concis, dur, distrugător, avea să fie unul demn de păstrat în analele iubirilor și amintit de milioane de generații de acum inainte. Aproape o sută de zile de “blocadă” totală în comunicarea dintre noi, aceiași noi doi care obișnuiam să ne povestim totul cu de-a fir a păr, minut cu minut tot ceea ce am trăit într-o singură zi timp de 26 ani la rând…realizezi ce șoc am trăit, nu? Purtasem cu ea, nopți la rând, atâtea conversații, ne-am iubit în atâtea rânduri, am mângăiat-o și i-am mirosit pielea de atâtea ori încât nu mai știam nici eu ce a fost aievea și ce a fost simplă plăsmuire. Îmi doream s-o strâng în brațe și de gât în același timp. Cum a putut proceda așa cu mine, eu, același care i-a fost alături trup, spirit și Timp alături o viață întreagă? Am urcat treptele în viteză și când a ieșit din baie m-a surprins în ușa dormitorului. E greu de imaginat ce o fi trăit, săraca de ea, în acea clipă. Groază cel mai probabil. Eu, însă… m-am pierdut complet. S-a ales praful de discursul meu stelar. Am retrăit pe repede-înapoi absolut tot până la cișmeaua noastră din Ioanid și m-am reîndrăgostit instantaneu de ea. Deși priveam la o femeie de 45 ani cu pielea înmuiată de “nemiloșenia” Timpului, cu ochii umflați de somn, ciufulită, speriată de moarte ca la vederea unei fantome, cu mici imperfecțiuni fizice, cu riduri de expresie adâncite de stres și de frământările vieții eu am fost recucerit pe loc. Pentru mine suspiciunea a devenit o certitudine, certitudinea că sunt futut pentru o mică eternitate! Am uitat în pizda mamii instantaneu tot ce plănuisem să-i spun așa că a trebuit să improvizez. Venind, așa cum am făcut-o, pe nepusă masă, am căutat s-o scutur din papuci, măcar și o singură dată…atât. Ea mi-a năucit universul timp de 9 luni, măcar o dată să-i stric și eu socotelile. Bineînțeles c-am regretat gestul făcut în secunda următoare. Nu merita. Am fost meschin. E cel mai bun prieten din câți mi-au fost dați să am și nu merita momentul Hitchcock-ian atât de diabolic plănuit doar pentru a mă răzbuna pe… pentru ce pana mea nici nu mai știu. Am acceptat. Am acceptat noua ordine indiferent cât de toxică ar fi ea pentru mine doar pentru că asta o face fericită. Vezi tu, și-a exprimat dorința, pur și simplu a ales să nu mă mai iubească și i-a fost probabil foarte ușor pentru că așa a fost construită de Arhitect. În cazul meu e mai complicat. Sunt un “model” dintr-o altă gamă, una în mod cert cu defecte grave de soft. Eu nu am parte de luxul alegerii în ceea ce o privește. În clipa în care am revăzut-o am realizat că i-am dăruit inima pentru întotdeauna și că îmi va fi enorm de greu tot restul vieții fără ea. Am știut-o în mai puțin de o milisecundă și m-am cutremurat din propria axă. Dumnezeii mă-tii de viață… în șase zile voi fi un GOLEM. Să te fut!

Școală, Casă, Job, Bistro. “Harta” mea de navigație a rămas intactă, nimic nu s-a schimbat și acest gând mă liniștește într-o oarecare măsură. Harta mea e una “solidă”. Ce fac, însă, între “insulele” marcate cu X nu știu nici să mă pici cu ceară. Bănuiesc c-o să rătăcesc purtat în derivă de curenții lui “nu știu”. Nu știu ce fac în clipa următoare, peste o oră, peste o zi, peste o lună… tot ce cunosc sunt acele patru coordonate mari și late. A, și că trebuie să dăruiesc o tonă de iubire fetelor mele, ei inclusiv, fără a avea pretenția să fiu iubit înapoi. Altceva… nada. Gândul că nu ai absolut nicio certitudine pe durata unei singure zi e puțin deconcertant așa că imaginează-ți cum e când ți se promite că-l vei rostogoli mai departe tot restul zilelor tale. Numai cineva ca mine, unul cu softul “bug-uit”, poate supraviețui promisiunii unei astfel de paradigme de tot căcatul și asta deoarece am puterea visului de partea mea. Tot așa cum am iubit am și visat de când mă știu. Acum visez că o să fie bine. Mai sunt șase zile până la T ZERO. Fuck you life, bring it on, baby! Bring it on!

București